Provocările Societăţii Cunoaşterii


     Mâine particip la cea de-a V-a ediţie a Conferinţei Internaţionale „Provocările Societăţii Cunoaşterii” organizată  de Universitatea „Nicolae Titulescu” din Bucureşti în parteneriat cu Universitatea „Complutense” din Madrid.

     Iată rezumatul lucrării ştiinţifice ,,Unele aspecte privind drepturile cetăţeneşti. Libertatea de exprimare şi presa (arc peste timp: 1866 – 1991)”, redactată împreună cu prietenul şi colegul meu Cătălin Boboc, masterand la Universitatea ,,Ovidius” din Constanţa, pe care o voi susţine mâine în cadrul Conferinţei:

     ,,Principiile enunţiative ale Revoluţiei franceze de la 1789, de egalitate, libertate şi fraternitate, au pătruns în toate ţările europene ale celui de-al XIX-lea secol, continuând să fie principii de bază ale tuturor societăţilor democratice şi acum, la mai bine de două veacuri de la căderea Bastiliei (14 iulie 1789), simbol al vechiului regim, al lumii obtuze şi dominatoare, cu reminiscenţe ale Europei medievale.

     Declaraţia drepturilor omului şi cetăţeanului, elaborată şi redactată la 26 august 1789, prevedea încă din preambulul său că „…ignorarea, uitarea sau nesocotirea drepturilor omului sunt singurele cauze ale relelor publice şi ale corupţiei guvernelor…”, consfinţind astfel că omul şi drepturile lui deveneau centrul universului.     

     E neapărat necesar să plecăm, în analiza vieţii politice, culturale şi constituţionale româneşti din secolul al XIX-lea de la aceste principii, pentru că numai astfel vom înţelege modul în care s-a format, dezvoltat şi evoluat statul modern român, mai întâi sub sceptrul „iubitului prinţ al Unirii”, Alexandru Ioan Cuza şi mai apoi în timpul domniei marelui rege Carol I, în timpul căruia s-a adoptat, la 1 iulie 1866, primul act cu statut şi denumire de Constituţie. Constituţia de la 1866 acorda un spaţiu amplu drepturilor cetăţeneşti, libertăţii de exprimare şi, cu precădere, a libertăţii presei. În acest context trebuie privită explozia numărului de publicaţii în primul deceniu de după adoptarea acesteia, dar şi apariţia unor condeie care aveau să contribuie la afirmarea spiritului românesc, numai gândindu-ne doar la Mihai Eminescu. Peste timp, la fix două sute de ani de la Revoluţia franceză, românii şi-au strigat dorinţa de a trăi liberi într-o ţară în care drepturile omului sunt respectate şi în care accesul la informaţie şi dreptul la liberă exprimare să fie respectate prin Legea Fundamentală.

     Studiu nostru vine să pună în oglindă evoluţia presei române în două momente de maximă importanţă în dezvoltarea istorică a României, respectiv primul deceniu de după adoptarea Constituţiei de la 1866 şi primul deceniu post-decembrist.”

Explore posts in the same categories: Cercetare

Etichete: , , , , , , ,

You can comment below, or link to this permanent URL from your own site.

One Comment pe “Provocările Societăţii Cunoaşterii”


  1. felicitari pemtru lucrare si succes pentru maine!


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: