PLEDÂND CAUZA REGIONALIZĂRII…


Materialul a fost pregătit pentru Școala Politică a TSD de la Caracal, în data de 20 iulie 2013, dar nu a mai fost prezentat întrucât  dezbaterile s-au mutat în zona campaniei interne…

                                                                                                                 MOTTO: „O putere centrală, oricât de luminată şi savantă ar fi, nu poate să cuprindă toate detaliile vieţii unui popor”

                                                                                                          Alexis de Tocqueville[1]

Problematica adusă în dezbatere la acest seminar este extrem de generoasă, dar ea stârnește o serie de controverse, atât în rândul guvernanților, cât mai ales al guvernaților  (cetățenii de rând). Controversele sunt legate de noutatea conceptului de regionalizare și de confuzia creată prin asocierea termenului cu alte concepte. Un punct de pornire în argumentarea necesității regionalizării îl constituie dictonul lui Toqueville, conform căruia o guvernare centralizată „nu poate să cuprindă toate detaliile vieții unui popor”[2] Cu alte cuvinte, descentralizarea și regionalizare nu aduc prejudicii unui stat, nu sunt concepte care atentează la independența statului respectiv, ci constituie elemente ale progresului, în special economic, asigurându-se astfel un echilibru al dezvoltării unor zone pe baza specificului fiecăreia, fără însă a afecta întregul, adică statul național sau federal.IMG-20130720-WA0005Ideea principală a conceptului modern de regionalizare este aceea a echilibrului, idee asupra căreia voi insista în cele ce urmează. În opinia speciliaștilor în economie și administrație, conceptul de regionalizare este o încercare de a redefini regiunea, de a-i recunoaște particularitățile și de a asigura potențialul de dezvoltare a acesteia, prin implementarea unui spațiu de cooperare, sub forma unităților administrativ-teritoriale proaspăt conturate.[3] Ţintim, în fapt, la o uniformizare, la o egalizare a statutului regiunilor, la o susţinere a acelor teritorii cu potenţial scăzut de dezvoltare, iar acest lucru nu poate fi decât unul benefic!

Introducerea regiunilor, ca nivel intermediar al unităţilor administrativ-teritoriale este impusă de necesitățile economice și sociale. Ceea ce vreau să subliniez este faptul că se are în vedere îmbunătăţirea standardului de viaţă al populaţiei din regiuni şi, implicit, al populaţiei ţării, per ansamblu. Se vorbeşte despre guvernarea multi-nivel, proces încurajat de Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD), ca fiind o coordonată precisă a regionalizării. Suntem în anul 2013 şi mai toate statele Uniunii Europene funcţionează după acest tipar, fie că vorbim despre modelul polonez al voievodatelor, comunităţile autonome din Spania sau Bundeslandurile din Germania. Vorbim despre state evoluate, care se guvernează după o politică regională şi a căror economie încă da dovadă de stabilitate, în ciuda situaţiei economice de la nivelul statelor europene. Miza e aceea a dezvoltării treptate a regiunilor, în raport cu propriul potenţial.[4]

Procesul de regionalizare implică, în egală măsură, o reconfigurare a resurselor financiare ale statului. Astfel, vorbim despre o individualizare a bugetului la nivelul fiecărei regiuni nou-înfiinţate, care să servească nevoilor sociale. În consecinţă, bugetul central se va restrânge, aceasta măsură având drept consecinţă o debirocratizare a aparatului de stat şi, totodată, o diminuare a gradului de corupţie.[5]

Totodată, un alt aspect important pe care îl aduc în atenţia dumneavoastră se referă la procesul actual de distribuire a fondurilor din bugetul central către unităţile administrative teritoriale, proces ce are în vedere eliminarea criteriului subiectiv în raport cu împărţirea efectivă a banilor. Mă refer aici la presupoziţia că partidele aflate la putere ar putea distribui fondurile delegaţilor din teritorii pentru o confirmare şi o continuitate în ceea ce priveşte poziţia lor în spectrul politic.

În cele din urmă, trebuie menţionat rolul important pe care Uniunea Europeană îl joacă, atât prin prisma modelelor de urmat pe care ni le oferă în ceea ce priveşte statele care se axează pe un model al regionalizării, cât şi a suportului financiar pe care îl pune la dispoziţie. În acest sens, regionalizarea este benefică în cazul României, mai ales în vederea realizării unui grad mai bun de absorbţie a fondurilor europene.

Astfel, fiecare regiune va dispune de propriul program operaţional şi, implicit, de un acces facil la proiecte inter-judeţene, aşa cum însuşi Tratatul de la Lisabona o prevede, prin prisma noţiunii de „subsidiaritate”, element central al Cartei Europene a Autonomiei Locale[6]. Astfel, principiul subsidiarităţii devine punctul de congruenţă al principiilor Uniunii Europene, susţinând ideea că deciziile politice din cadrul Uniunii trebuie luate întotdeauna la nivel local, cât mai aproape de cetăţeni. De exemplu, în art. 4, alin. 3, Carta menţionează: „Exerciţiul responsabilităţii publice locale trebuie, de maniera generală, să revină, de preferinţă, acelor autorităţi care sunt cele mai apropiate de cetăţeni.“[7], de unde trag concluzia că se pune accent şi, bunăoară, se susţine descentralizarea de către instituţiile Uniunii.

Dragi colegi, România are nevoie de regionalizare şi de descentralizare. Vrem transparenţă, responsabilitate, guvernare multi-nivel, într-un cuvânt eficienţă şi progres. Sunt de acord! Avem nevoie de o schimbare administrativă, în care principiul subsidiarităţii să se reflecte în buna implementare a politicilor dezvoltării economice și sociale a țării noastre.

BIBLIOGRAFIE

  1. ***Cartea europeană a autonomie locale, ediție electronică, 1985;
  2. http://cursdeguvernare.ro;
  3. http://www.contributors.ro;
  4. http://www.europuls.ro.

[2] Ibidem.

[5] Ibidem.

[6] ***Carta europeană a autonomiei locale, 1985 (ediție electronică), passim.

[7] Ibidem, p. 2.

Explore posts in the same categories: Anunt, Comunicate de presa, Punct de vedere

Etichete: , , , , , , , , , ,

You can comment below, or link to this permanent URL from your own site.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: